• ...

    Privesc pe fereastră. E a doua zi de noiembrie, o zi frumoasă la care privesc amar, parcă această frumuseţe a zilei de toamnă târzii mă sfidează. O mulţime de lucruri pe care le am de făcut mă aşteaptă, aş vrea să le fac şi ştiu că va trebui să le fac, dar nu mă pot concentra. Am sufletul prins în tristeţe precum un fluture e prins într-o pânză de păianjen.
    În orice clipă îmi răsună în minte ţipetele tinerilor disperaţi, cerând ajutor, văd fumul şi culoarea aceea roşie, apocaliptică, din interiorul clubului, şi mă rog, mă rog din tot sufletul ca cei care încă se luptă să trăiască, să reuşească.
    Doamne, te rog ajută-i!

    This article was originally published in forum thread: Un gand bun, o picatura de roua pe un trandafir started by marianav View original post