• ANALIZĂ: Politica externă în 2013, între eternul eşec la Schengen şi atracţia investiţiilor chineze

    Anul care se încheie a însemnat un nou eşec privind aderarea la Schengen, motiv pentru care Bucureştiul a decis că nu va mai aduce în discuţie subiectul decât atunci când va exista unanimitate, şi o încercare de a face din România o punte a Chinei spre Uniunea Europeană.

    Lipsa de coordonare între actorii politicii externe a României s-a răsfrânt, în 2013, asupra diplomaţiei româneşti care nu se poate lăuda cu vreun rezultat răsunător şi care contabilizează un nou eşec în încercarea de a adera la Spaţiul Schengen. Capitolul "realizări" ale diplomaţiei româneşti include inaugurarea lucrărilor de construcţie la Deveselu, vizita premierului Victor Ponta în SUA şi organizarea celei de-a treia ediţii a Forumului China-Europa Centrală şi de Est la Bucureşti.
    Aderarea la Schengen, o "fata Morgana"
    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a început anul cu o declaraţie în forţă, susţinând că omologul olandez, Frans Timmermans, a cărui ţară s-a opus cel mai adesea intrării României şi Bulgariei în Schengen, este un bun cunoscător al României şi are "un anumit grad de deschidere pozitivă" privind subiectul Schengen.
    "Este adevărat că în cursul zilei de luni, ieri, am avut o discuţie cu omologul meu olandez, care este un bun cunoscător al României şi al realităţilor româneşti. Într-o fostă capacitate anterioară de ministru al Afacerilor Europene al Olandei, a fost, de altfel, şi unul din sprijinitorii consecvenţi ai procesului de negocieri pentru aderarea României la UE (...) E un om cu foarte multă experienţă şi care cunoaşte realităţile româneşti din proprie experienţă, şi nu din relatările din presă. Spun asta pentru că este foarte important şi există un anumit grad de deschidere pozitivă pe care am înregistrat-o de la bun început", a declarat Corlăţean, la 16 ianuarie, într-un interviu la RRA, despre Timmermans, numit ministru de Externe în guvernul instalat la Haga în toamna anului 2012.

    O zi mai târziu, ministrul de Interne, Radu Stroe, evoca şi el deschiderea şi disponibilitatea spre dialog a omologilor din Germania şi Olanda în sensul adoptării Deciziei de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime la Consiliul JAI din 7 martie.
    "Dialogul cu miniştrii olandez şi german s-a concentrat pe un schimb de idei şi puncte de vedere circumscris finalizării procesului de aderare a României la spaţiul Schengen, demnitarul român reiterând dorinţa ca la 7 martie 2013, cu ocazia Consiliului JAI, să fie adoptată Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne aeriene şi maritime", potrivit unui comunicat de presă al MAI, în urma unei reuniuni informale a JAI, la Dublin.
    Omologii din Germania şi Olanda au arătat deschidere şi disponibilitate spre dialog în sensul adoptării Deciziei, precizând că, după publicarea raportului MCV, vor relua discuţiile la nivel intern, pe palierul guvernamental şi parlamentar, în legătură cu acest subiect, relatează comunicatul menţionat.
    Cu prilejul publicării raportului MCV, la 30 ianuarie, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray a declarat că, în opinia Comisiei, "România îndeplineşte condiţiile specifice de intrare în Schengen".
    Raportul MCV stabilea însă că, deşi s-au făcut unele progrese, România ar trebui să facă mai mult pentru funcţionarea statului de drept. În plus, Mark Gray preciza că în cazul recomandărilor făcute Guvernului de la Bucureşti de către Comisia Europeană - după criza constituţională din vara lui 2012 - acestea au fost parţial îndeplinite, parţial nu. Aceste concluzii aveau să fie folosite ulterior ca argument pentru respingerea la Schengen de către state care fac legătura între cele două dosare.
    Preşedintele Traian Băsescu a citit diferit raportul, declarând, la 3 februarie, că va susţine fără rezerve menţinerea pe agenda din martie a Consiliului European a aderării României la Spaţiul Schengen, temeiul fiind progresele din raportul MCV pe funcţionarea instituţiilor, problemele fiind la respectarea de către politicieni a statului de drept.
    Premierul Ponta l-a informat, la 4 februarie, pe preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, că intenţionează să transmită tuturor şefilor de stat şi de guvern din UE o scrisoare semnată atât de el, cât şi de preşedintele Traian Băsescu şi liderii celor două Camere ale Parlamentului în vederea unei decizii favorabile aderării României la Schengen.

    În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat, la 7 februarie, că o simplă solicitare de a intra în Schengen este "superfluu", el arătând că, înainte de a cere acest lucru pe toate vocile, România trebuie să arate că a înţeles mesajele UE în privinţa statului de drept.
    La 10 februarie, şeful statului revenea asupra subiectului, susţinând că scrisoarea premierului şi a celor doi lideri ai Parlamentului ar trebui să aibă ca subiect îndreptarea aspectelor negative din MCV.
    "Este nevoie absolută de o scrisoare semnată de principalii decidenţi politici care pot face ceva în îndreptarea aspectelor negative semnalate în raport. De aceea, mai sugerez o dată să se renunţe la jocul 'o scrisoare în care să cerem să intrăm în Schengen şi să o semnăm toţi', pentru că o astfel de scrisoare nu ar stârni decât zâmbete. Eu cred că scrisoarea trebuie să fie semnată de principalii decidenţi ai majorităţii parlamentare, premierul, preşedintele Senatului şi preşedintele Camerei, în care să ia punct cu punct aspectele negative din raportul MCV şi să transmită poziţia în raport cu cele semnalate", a declarat Traian Băsescu, în conferinţă de presă.
    După vizita şefului diplomaţiei la Haga, la 12 februarie, MAE transmitea, într-un comunicat, că ministrul olandez de Externe, Frans Timmermans, i-a transmis omologului român că Guvernul Olandei nu mai condiţionează aderarea României la Schengen de MCV.
    La 21 februarie, premierul socialist francez, Jean-Marc Ayrault, a declarat că Franţa susţine principiul integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni la Consiliul JAI, din luna martie.
    "Am abordat şi problema aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, iar poziţia Franţei este cunoscută: Franţa susţine acest principiu pe baza unui calendar care va fi stabilit cu partenerii europeni şi care urmează să fie discutat la următorul Consiliu al miniştrilor de Justiţie şi Afaceri Interne, din luna martie", a spus Ayrault, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu premierul Victor Ponta.

    La 25 februarie, Crin Antonescu a discutat, ca de la lider liberal la lider liberal, cu premierul olandez, Mark Rutte, despre problematica aderării României la Schengen şi MCV. Antonescu i-a prezentat lui Rutte progresele României privind aderarea la Schengen şi a primit asigurări că Olanda va face evaluarea lor obiectivă, conform unui comunicat PNL.
    Întors acasă, liderul Senatului avea să spună că "premierul Mark Rutte şi Guvernul Olandei nu vor lega raportul MCV de Schengen".
    Înainte de JAI, premierul Victor Ponta avertiza, la 1 martie, că România are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea la Spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă.
    În aceeaşi zi, şeful diplomaţiei răbufnea, susţinând că, în cazul unui refuz, Bucureştiul nu mai este interesat de Schengen.
    "Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă - n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (...) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă", a afirmat Corlăţean, la Realitatea TV.
    Două zile mai târziu, ministrul german de Interne, Hans-Peter Friedrich, a declarat, într-un interviu pentru Der Spiegel, că va opune la Consiliul JAI din 7-8 martie dreptul de veto al Germaniei împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen.
    "Chiar şi considerarea aderării parţiale, adică intrarea cu aeroporturile şi porturile maritime, este scoasă de la masa discuţiilor", a completat ministrul german.

    "Extinderea spaţiului Schengen va fi acceptată de către cetăţenii noştri numai în condiţiile în care sunt asigurate premisele de bază", a spus Friedrich. "În momentul de faţă nu este cazul", a adăugat el.
    În timp ce la Bucureşti "palatele" se certau şi se acuzau pe subiectul Schengen, miniştrii de Interne conveneau, la 7 martie, să amâne decizia privind aderarea României şi Bulgariei până la o dată ulterioară nedefinită.
    Ministrul de Interne, Radu Stroe, anunţa, la Bruxelles, că Germania, Finlanda şi Olanda au exprimat în Consiliu poziţii împotriva aderării, invocând condiţionarea de MCV.
    La 12 martie, preşedintele Traian Băsescu propunea Parlamentului şi Guvernului un parteneriat pentru realizarea obiectivului de aderare la spaţiul Schengen, el apreciind că aceasta este "o datorie faţă de români".
    Şi CSAT decidea, la 3 aprilie, că "integrarea în spaţiul Schengen constituie un obiectiv fundamental care trebuie asumat la nivel naţional de către toţi factorii de răspundere", potrivit unui comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială după şedinţa Consiliului.
    După ce declarase că România poate trăi şi fără Schengen, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a revenit la sentimente mai bune şi, la 10 iunie, a exprimat, în întrevederea cu omologul german, Guido Westerwelle, "aşteptarea legitimă" ca o decizie pozitivă privind aderarea României la spaţiul Schengen să fie luată până la sfârşitul anului, potrivit unui comunicat MAE.
    Ministrul francez al Afacerilor Externe, Laurent Fabius, a manifestat, la 12 iunie, în întrevederea cu omologul român Titus Corlăţean, deschidere pentru susţinerea obiectivului României privind o decizie favorabilă pe aderarea la spaţiul Schengen până la finalul lui 2013.
    Aflat la Bucureşti în perioada 11-12 iulie, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, declara că Parisul susţine acordarea României, "în câteva luni", a "semnalului" aderării la spaţiul Schengen cu punctele de frontieră de pe aeroporturi.

    "Franţa a acordat mereu o atenţie sporită intenţiei României, a guvernului român de a adera la spaţiul Schengen, însă, după cum ştiţi, apartenenţa la acest spaţiu presupune atât drepturi, cât şi obligaţii. Prin urmare, dacă se vrea avansarea negocierilor şi nu aşteptarea unei etape următoare, este nevoie de pragmatism. De aceea, Franţa a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene", a afirmat Ayrault, într-un interviu acordat Digi 24.
    În septembrie însă, Franţa îşi schimba părerea.
    "În prezent nu există o decizie în privinţa intrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen şi ca ministru de Interne, care participă la Consiliul miniştrilor de Interne din UE, sunt, evident, mai mult decât rezervat în legătură cu deschiderea, astăzi, a acestor frontiere, atât timp cât România şi Bulgaria nu îndeplinesc anumite eforturi (...) Nu este astăzi pe ordinea de zi şi vă spun acest lucru foarte clar. Nu la 1 ianuarie (2014), atât timp cât nu vor fi luate măsuri pentru garantarea securităţii celorlalte ţări şi celorlalţi cetăţeni", preciza ministrul de interne, Manuel Valls, pentru France Inter.
    Premierul Victor Ponta şi MAE au pus declaraţiile din Franţa pe seama campaniei electorale, deşi alegerie municipale vor avea loc abia în 2014.
    A urmat Finlanda care, prin vocea premierului Jyrki Katainen, a anunţat că aşteaptă următorul raport al Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru a avea mai multe informaţii înainte de a adopta o decizie privind integrarea României în Spaţiul Schengen.
    După ce purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray a anunţat că raportul MCV va fi publicat în ianuarie 2014 şi nu în decembrie 2013, Ambasada Olandei la Bucureşti preciza, la 9 octombrie, la solicitarea MEDIAFAX, că Haga va aştepta raportul MCV din 2014 pentru a lua o decizie privind aderarea României la Schengen, subiect care urma să fie dezbătut la Consiliul JAI din decembrie 2013.

    Ministrul de Externe şi-a menţinut declaraţiile optimiste, subliniind că România merge "pe premisa ca în baza Consiliul JAI din martie" să fie luată o decizie în decembrie. "Dacă unii vor rămâne blocaţi în decizia lor internă de a conexa totuşi (aderarea la Schengen - n.r.) cu MCV, asta e, decembrie va trece şi va trebui să reluăm aceste discuţii ulterior, dar o spun foarte clar va fi mai dificil pentru că, după decembrie urmează o perioadă de pre-campanie şi campanie electorală pentru Parlamentul European, urmează alegeri municipale şi locale în Franţa. Dacă nu e decembrie, s-ar putea să fie mai complicat. Decembrie ar fi un termen rezonabil de bun pentru luat o decizie", a declarat, la 18 octombrie, Titus Corlăţean, la Digi24.
    "Lovitura" a venit la 11 noiembrie chiar de la preşedintele CE, Jose Manuel Barroso. Într-un interviu acordat postului francez de televiziune LCI, Barroso preciza că România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, "deoarece există ţări care se opun; deci există o unanimitate care trebuie atinsă, chiar dacă, tehnic, îndeplinesc deja condiţiile".
    Declaraţiile sale au fost întărite, la 12 noiembrie, de un purtător de cuvânt al CE, Frédéric Vincent, care a spus că discuţiile privind aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen sunt în curs, dar ţinând cont de actuala situaţie din UE este foarte probabil ca cele două ţări să nu intre la 1 ianuarie 2014.
    Din afirmaţiile şefului Executivului european, MAE a reţinut doar că acesta a reconfirmat poziţia de fond a Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea în totalitate de către România şi Bulgaria a cerinţelor pentru aderarea la Schengen.
    "Preşedintele Barroso a reconfirmat, practic, poziţia de fond a Comisiei Europene cu privire la îndeplinirea în totalitate de către România (şi Bulgaria) a cerinţelor pentru aderarea la Spaţiul Schengen. Totodată, a deplâns amalgamul între aderarea României la spaţiul Schengen şi teme precum imigraţia, catastrofa de la Lampedusa sau mobilitatea lucrătorilor. A atenţionat, cu acest prilej, că aceste teme nu au legătură între ele şi riscă să alimenteze ascensiunea mişcărilor extremiste şi xenofobe, poziţie susţinută constant şi de România", a fost reacţia Ministerului de Externe.
    La Consiliul JAI din 5 decembrie, aderarea celor două ţări nu a figurat pe agendă, discutându-se doar "situaţia la zi" a aplicării dispoziţiilor Schengen.
    După reuniune, ministrul lituanian de Interne, Dailis Alfonsas Barakauskas, a anunţat că JAI va reveni asupra subiectului aderării României şi Bulgariei la Schengen, atunci când vor exista condiţii favorabile. De data aceasta, nici măcar nu a mai fost stabilită o dată pentru reluarea subiectului, ca la precedentele consilii.
    În cadrul Consiliului, România şi Bulgaria au prezentat a declaraţie politică în care îşi exprimă dezamăgirea faţă de imposibilitatea luării unei decizii privind aderarea la Schengen şi susţin că nu există niciun motiv juridic sau concret pentru o nouă amânare.
    Cele două ţări au anunţat astfel că vor solicita reluarea discuţiei doar în momentul în care este întrunită unanimitatea, deoarece consideră că "au un nivel înalt de pregătire pentru aderare", iar blocajul nu le poate fi imputat.
    Titus Corlăţean a dat vina pe "situaţa socială, economică, de criză din Europa din aceşti ani". Totodată, el a spus că România nu renunţă la acest obiectiv, dar nici nu vrea să stea cu mâna întinsă.
    "Nu se pune problema de a abandona un obiectiv legitim al României, respectiv al Bulgariei. În acelaşi timp, nici nu poţi să stai în genunchi şi să stai cu mâna întinsă, câtă vreme noi am îndeplinit criteriile clare, obiectivele tehnice din acquis-ul Schengen şi, în acelaşi timp, plătim pentru lucruri care n-au legătură cu noi", a declarat, la 7 decembrie, la Digi24, ministrul de Externe.
    După modificările făcute de deputaţi la Codul Penal, preşedintele Traian Băsescu a avertizat că România trebuie să uite de Schengen, întrucât raportul MCV va fi negativ pe partea de activitate parlamentară.
    "În mod categoric, trebuie să uităm de şansa de a intra în Schengen, pentru că va fi un raport (MCV - n.r.) foarte prost pe justiţie, partea de activitate parlamentară", a spus, la 11 decembrie, Traian Băsescu, într-o emisiune a postului B1 Tv.

    Relaţiile cu SUA: începerea lucrărilor la Deveselu şi menţinerea vizelor pentru români
    În pofida reducerii bugetului Pentagonului, Washingtonul a menţinut proiectul scutului antirachetă de la Deveselu, iar la 28 octombrie a avut loc ceremonia de inaugurare a lucrărilor. Din partea SUA la eveniment a luat parte adjunctul secretarului american al apărării James Miller, deşi mulţi l-ar fi dorit pe şeful diplomaţiei americane, John Kerry.
    Acesta a ocolit însă România, deşi în luna ianuarie, blogul publicaţiei Washington Post punea ţara noastră pe lista posibilelor destinaţii ale secretarului de Stat. Kerry a fost în decembrie în regiune, dar la Chişinău, pentru a îndemna Moldova să continue reformele şi să o asigure de sprijinul SUA.
    Întrevederile ministrului de Externe, Titus Corlăţean, cu omologul său american au avut loc doar în marja unor reuniuni internaţionale.
    Astfel, prima întrevedere a avut loc la 28 februarie, la Roma, cu ocazia Dineului Transatlantic, reuniunea şefilor de diplomaţii din ţările NATO şi UE.
    Potrivit MAE, John Kerry a "exprimat disponibilitate" pentru o "agendă relevantă de contacte politico-diplomatice la nivel înalt pentru anul 2013, atât la Washington, cât şi la Bucureşti, pentru a dinamiza şi aprofunda Parteneriatul Strategic dintre cele două ţări".
    Cea de-a doua a avut loc la sfârşitul lunii septembrie, la New York, în marja participării la cea de-a 68-a sesiune a Adunării generale a ONU.
    Ultima întâlnire a avut loc la 3 decembrie, la Bruxelles, în contextul participării la reuniunea ministerială NATO. Cu acest prilej, ministrul Titus Corlăţean a adresat secretarului de stat al SUA invitaţia de a vizita România în 2014.
    La capitolul "realizări" ar putea fi trecută vizita din octombrie a premierului Victor Ponta în SUA, care nu a prilejuit însă şi o întrevedere cu preşedintele Barack Obama, ci doar cu vicepreşedintele Joe Biden.
    Fostul premier laburist al Marii Britanii Tony Blair avea însă să intermedieze, în decembrie, o întrevedere între Ponta şi Obama, tocmai în Africa de Sud, cu ocazia funeraliilor fostului preşedinte sud-african Nelson Mandela.
    Cetăţenii unuia "dintre cei mai de încredere şi mai capabili parteneri" ai SUA - după cum caracteriza România James Miller - au nevoie în continuare de vize pentru a călători. Din UE, doar bulgarii, ciprioţii şi polonezii mai au nevoie de vize pentru SUA.
    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, la 20 iunie, că includerea României de către SUA în programul Visa Waiver este o chestiune politică pentru Bucureşti, nefiind un tratament corect faţă de o ţară partener strategic faptul că românii încă stau la uşă pentru viză de intrare pe teritoriul Statelor Unite.
    "Este o chestiune de imigraţie pentru autorităţile americane, să controleze cine intră, cine iese, dar pentru noi este şi o chestiune politică pentru că un stat cum este România, partener strategic al SUA, cu contribuţii constant majore anterior în Irak, acum în Afganistan şi după 2014 cu faimosul scut antirachetă, cu componentele din România, cu o contribuţie pe intelligence din partea României, în opinia noastră, şi acest lucru l-am spus constant autorităţilor americane, acesta trebuie tratat corect, ca un partener strategic", a afirmat Corlăţean, la Gândul.live.
    În iulie, Duane Butcher, însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA, a declarat, într-un interviu MEDIAFAX, că înţelege frustrarea românilor privind vizele, dar includerea în programul Visa Waiver nu este o ofertă pentru ţările partenere, ci se bazează strict pe respectarea cerinţelor legislaţiei americane.
    "Înţeleg că poate e o frustrare în rândul românilor şi oficialilor de aici, dar e important de amintit că nu vorbim de un mod de a judeca o ţară, nu e o ofertă pe care o facem partenerilor cei mai buni. Legislaţia are cerinţe foarte precise care trebuie îndeplinite şi în privinţa unora dintre acestea, cum ar fi combaterea terorismului şi cooperarea pe probleme de securitate, România a făcut progrese importante, dar ceea ce e necesar acum este reducerea acestei rate de refuz şi modificarea legislaţiei pentru a face criteriile ceva mai accesibile", a afirmat oficialul american.
    Problema a fost abordată în toate întâlnirile oficialilor români cu cei americani, dar din partea SUA nu a venit niciun mesaj privind o schimbare a situaţiei.
    La 1 februarie, grupul de lucru format din reprezentanţi ai Guvernului român şi ai Ambasadei SUA privind regimul vizelor a avut o primă reuniune, la Bucureşti, în care s-a evaluat îndeplinirea de către România a criteriilor de acces în Visa Waiver.
    Potrivit unui comunicat al Ambasadei SUA, "grupul de lucru a discutat despre modalităţi de a extinde şi consolida dimensiunile relaţiei româno-americane ce privesc aplicarea legii, extrădarea, trecerea frontierei, călătoriile şi regimul vizelor".
    La 12 septembrie, Parlamentul European a votat o rezoluţie de modificare a Regulamentului UE privind vizele, prin care se introduce o clauză de reciprocitate care obligă SUA şi Canada să elimine vizele pentru cetăţenii europeni, dar procedura este complicată şi poate dura ani de zile.
    După ce Canada a anunţat că va ridica vizele pentru cehi - pentru a evita o blocare a Acordului de liber-schimb cu UE - ministrul român de externe a declarat, pentru MEDIAFAX, că a făcut şi efectuează demersuri pentru eliminarea vizelor impuse cetăţenilor români de către Canada, iar dacă aceasta nu se va întâmpla, atunci nu crede că Parlamentul va ratifica acordul de liber-schimb dintre UE şi această ţară.
    Şi ministrul bulgar de Externe, Kristian Vigenin, a declarat, pentru MEDIAFAX, că România şi Bulgaria - singurele ţări UE cărora Canada le impune vize - ar trebui să aibă o strategie comună în ceea ce priveşte vizele, iar neratificarea Acordului dintre Ottawa şi Bruxelles în parlamentele naţionale ar putea fi o opţiune.
    Când a venit vorba de aceeaşi atitudine faţă de SUA, ministrul Corlăţean şi-a exprimat speranţa că accesul României în programul Visa Waiver al SUA să fie rezolvat prin alte soluţii decât cele "constrângătoare de tip european", menţionând că sunt respectate "tot mai bine" criteriile impuse de legislaţia americană.
    La începutul lunii decembrie, Departamentul de Stat a anunţat că rata de refuz a solicitărilor de viză pentru SUA depuse de cetăţenii români a scăzut la 11,5% în anul fiscal 2013, faţă de 17% în 2012.
    La 14 decembrie s-a împlinit un an de la încheierea mandatului lui Mark Gitenstein, dar SUA nu au nominalizat încă un ambasador pentru România.
    Într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, la 26 septembrie, ministrul de Externe susţinea că întârzierea are ca motiv "proceduri interne normale".

    Nimic nou în relaţia cu Rusia
    La început de an, preşedintele Traian Băsescu declara că speră ca anul 2013 să aducă o nouă dinamică a normalităţii în relaţia cu Federaţia Rusă.
    "Sper ca anul 2013 să aducă o nouă dinamică a normalităţii în relaţia cu Federaţia Rusă, pe coordonatele deja stabilite de cooperarea economică", afirma, la 21 ianuarie, Traian Băsescu, la întrevederea anuală cu corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti.
    Declaraţii optimiste făceau, la 17 iunie, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, şi Nikolai Patruşev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.
    "Ministrul Titus Corlăţean si înaltul oficial rus au fost de acord că marcarea în acest an a 10 ani de la semnarea Tratatului Politic de bază şi 135 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi Federaţia Rusă reprezintă o oportunitate deosebită de reconectare a celor două societăţi", se menţiona într-un comunicat MAE.
    Numai că singurul punct de remarcat în relaţia cu Rusia a fost vizita ministrului Titus Corlăţean la Moscova, deşi până la sfârşitul anului nu au apărut niciun fel de rezultate concrete în urma întrevederii cu omologul Serghei Lavrov.
    La 9 iulie, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, pentru MEDIAFAX, după întrevederea cu Lavrov, că a propus părţii ruse reluarea lucrărilor comisiei mixte privind problemele istorice, inclusiv cea a Tezaurului, primind deschidere pentru fixarea unei date clare a viitoare reuniuni a comisiei.
    Câteva luni mai târziu, Corlăţean a precizat că România a trimis la Moscova, în toamna acestui an, o serie de propuneri privind reluarea activităţii Comisiei bilaterale privind tezaurul şi aşteaptă un răspuns în acest sens de la autorităţile ruse.
    "Am transmis în toamna acestui an, urmare a discuţiilor de la Moscova, o serie de propuneri. Aşteptăm, pe canale diplomatice, răspunsul", a declarat, la 21 noiembrie, la TVR, şeful diplomaţiei.
    În luna martie ar fi trebuit să aibă loc, la Bucureşti, o întâlnire a copreşedinţilor român şi rus a Comisiei mixte de istorici în care se discută şi problema Tezaurului României Bucureşti, însă a fost amânată.

    Desantul chinez la Bucureşti
    În perioada 26 - 27 noiembrie, la Bucureşti s-a aflat o delegaţie chineză impresionantă, condusă de premierul Li Keqiang şi formată din oficiali şi peste 1.000 de oameni de afaceri, care s-au întâlnit cu premieri din 16 ţări din Europa Centrală şi de Est, în cadrul Forumului China-Europa Centrală şi de Est.
    Cu acest prilej, România şi China au semnat acorduri de colaborare pentru înfiinţarea în comun a unui parc tehnologic şi reluarea exportului de bovine pentru reproducţie şi carne de porc către China, dar şi mai multe documente de colaborare în energie, inclusiv în domeniul nuclear şi termoelectric.
    După reuniune, la 28 noiembrie, premierul Victor Ponta a declarat că va urmări personal evoluţia proiectelor din energie, infrastructură şi IT convenite cu China, care însumate depăşesc 5 miliarde de euro şi ar putea ajunge la 8 miliarde euro, şi a precizat că în luna ianuarie o parte a şedinţei de guvern va fi alocată evaluării paşilor făcuţi.
    Premierul a atenţionat însă că de la semnarea documentelor şi până la finalizarea proiectelor ar putea trece o perioadă mai mare de timp.
    Ceilalţi şefi de guverne din regiune au plecat cu aşteptări mari de la eveniment, sperând să atragă împrumuturi şi investiţii chineze pentru proiecte în infrastructură, energie, IT, agricultură sau turism.
    Victor Ponta a calificat summitul drept "un moment istoric", comparabil cu aderarea la NATO şi UE. "Este - după momentul intrării noastre în NATO şi în UE, iată, la aproape zece ani - un nou moment de mare oportunitate, pentru că nu e vorba aici numai de relaţia cu China, este vorba şi despre rolul nostru regional - toţi premierii din regiune care au fost la Bucureşti, rolul special pe care China îl acordă României în relaţia cu întreaga regiune reprezintă o uriaşă oportunitate de dezvoltare economică şi ţine doar de noi acum, încet, dar serios, să o folosim", a spus Ponta.
    În opinia lui Ponta, forumul a fost un succes incontestabil chiar şi pentru "cei mai cârcotaşi" adversari ai săi.

    Ne unim sau nu cu moldovenii
    La sfârşit de an, R. Moldova a înregistrat două succese importante, la care a contribuit şi România în cadrul reuniunilor la nivel european.
    La 27 noiembrie, Comisia Europeană a adoptat o propunere care prevede eliminarea vizelor de acces în spaţiul comunitar pentru cetăţenii moldoveni care deţin paşaport biometric.
    Anunţul privind eliminarea vizelor fusese făcut anterior, de către preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, la 15 noiembrie, într-o conferinţă de presă comună cu premierul român, Victor Ponta, şi cu cel moldovean, Iurie Leancă.
    A urmat summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (28-29 noiembrie), unde Chişinăul a parafat Acordul de Asociere cu UE.
    Totodată, TVR a revenit, la 1 Decembrie, în Republica Moldova, după câţiva ani de absenţă.
    În ultima şedintă de guvern s-a decis acordarea unor fonduri totale de 20 milioane euro Republicii Moldova pentru dezvoltarea infrastructurii şcolare din statul vecin. La şedinţă a participat şi prim-ministrul moldovean, Iurie Leancă.
    Un pas înainte a fost făcut şi în cazul gazoductului Iaşi-Ungheni. La 27 august, premierul Victor Ponta a participat, în Republica Moldova, la ceremonia de inaugurare a lucrărilor la gazoduct, alături de Iurie Leancă şi comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.
    Victor Ponta declara, la 31 august, că gazoductul va fi finalizat în decembrie. A fost contrazis de preşedintele Traian Băsescu, care aflat în septembrie pe şantierul gazoductului, unde nu a găsit niciun muncitor, a susţinut că lucrările nu pot fi finalizate la termen, în decembrie, ci poate în februarie 2014.
    Sfârşitul de an a adus şi un schimb de replici mai acide între Bucureşti şi Chişinău, declanşate de preşedintele Traian Băsescu care a declarat, la 27 noiembrie, la TVR, că următorul proiect de ţară pentru România este întregirea ţării.
    "Un popor, când are ocazia să fie împreună, nu va renunţa. Nu mizez pe oameni politici, toată acţiunea mea legată de Republica Moldova a fost legată de ideea că poate ne vom uni, ştiu că nu e momentul acum, dar (...) acest lucru se va întâmpla, pentru că sângele apă nu se face", a spus preşedintele.
    Întrebat dacă s-a consultat cu diplomaţia din România, cu ministrul de Externe, preşedintele a răspuns: "Mă tem că, până una alta, cel care trebuie să dea tonul în politica externă sunt eu. Nu cred că trebuia să iau o aprobare de undeva".
    Şeful statului a mai spus: "Dumneavoastră credeţi că ministrul Corlăţean nu ar fi de acord cu unirea celor două state româneşti?".
    Declaraţia sa nu a fost apreciată nici la Bucureşti, nici la Chişinău şi nici la Bruxelles.
    Premierul Ponta a arătat că ar vota în favoarea unirii cu Moldova dacă s-ar dori, dar a precizat că lucrurile nu au ajuns în această fază.
    "Dacă s-ar dori, nu de la Chişinău, ci de către toţi de acolo, evident românii, eu aş vota pentru, dar lucrurile nu sunt în această fază. Eu cred că, din păcate, declaraţia preşedintelui după 9 ani în care domnia sa nu a făcut nimic de fapt pentru Moldova e un semn să mai dreagă busuiocul pe finalul mandatului", a precizat Ponta.
    La rândul său, şeful diplomaţiei a subliniat că retorica unionistă poate strica proiectul european al Chişinăului şi chiar "devenirea românească".
    Euractiv a scris că CE a deplâns declaraţiile preşedintelui român, în timp ce premierul Iurie Leancă a criticat în mai multe rânduri afirmaţia lui Traian Băsescu, care a creat Chişinăului probleme suplimentare.
    Prezent în România la 23 decembrie, premierul moldovean a declarat, la Antena 3, că, imediat după ce preşedintele român a lansat această idee, au existat poziţii din partea minorităţii găgăuze din sudul Moldovei, precum şi din partea Dumei ruseşti privind o consolidare a prezenţei militare în Transnistria.
    Leancă a mai spus că unirea cu România nu se află pe agenda Chişinăului.

    Cine a venit la Bucureşti
    Şi enumerarea vizitelor la Bucureşti la nivel de miniştri de externe arată că diplomaţia română nu a avut un an deosebit. Dintre miniştrii de externe importanţi din UE doar şeful diplomaţiei poloneze, Radoslaw Sikorski, şi cel spaniol, Jose Manuel Garcia Margallo, au venit în România.
    În rest, pe la Bucureşti s-au perindat ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kozhara, ministrul bulgar de Externe, Kristian Vigenin, cel sârb, Ivan Mrkic, ministrul grec de Externe, Dimitris Avramopoulos, ministrul de Externe al Georgiei, Maia Pandjikidze, şi şeful diplomaţiei ungare, Janos Martonyi. Totodată, Linas Antanas Linkevicius, ministrul de Externe din Lituania, şi Natalia Gherman, vicepremierul şi ministrul de Externe şi al integrării europene din R.Moldova, au fost "invitaţii speciali" de la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, organizată de MAE în perioada 27-29 august.
    Din afara Europei, în capitala României a venit ministrul de Externe din Uruguay, Luis Leonardo Almagro Lemes.
    Vizitele externe ale ministrului Titus Corlăţean au inclus şi capitalele importante ale Europei - Londra, Paris şi Berlin (cu ocazia vizitei premierului Victor Ponta) - dar relaţiile cu cele trei state au fost dominate de problema romilor, a liberei circulaţii sau a opoziţiei faţă de aderarea la Schengen.
    sursa: www.mediafax.ro
    This article was originally published in forum thread: Politic started by ninette View original post