• 41 de generali din cadrul MApN au fost trecuţi în rezervă

    Zeci de generali de Armată bagaţi cu japca în rezervă

    http://ziarero.antena3.ro/img/articles/52985f020a.jpg


    Conform „tradiţiei“, de 1 decembrie „fabrica de generali” ar fi trebuit să înceapă să funcţioneze din plin. Însă în acest an şeful statului a pus pe liber mai mult de jumătate din generalii Armatei Române. Nu mai puţin de 41 de generali din cadrul MApN au fost trecuţi în rezervă, cu doar câteva zile înainte de Ziua Naţională.

    Traian Băsescu a semnat decretul prezidenţial prin care au fost trimişi în rezervă generali cu patru stele, nume grele ale Armatei Române, care, susţine NAŢIONAL, trageau speranţe că ar mai putea rămâne pe posturi câţiva ani. Bineinţeles, pretextul oficial a fost încheierea unui „ciclu” la conducerea structurilor militare, însă reprezentanţii cadrelor militare denunţă deja dedesubturi prin care se încearcă o înlocuire mascată a comandanţilor vizaţi.

    În urma decretelor semnate de Traian Băsescu, mai mult de jumătate din generalii Armatei Române au fost pensionaţi, fiind practic cea mai important mişcare produsă la nivelul conducereii MApN din ultimii 20 de ani, afirmă ZIUA VECHE, care prezintă şi lista nominală cu generalii trecuţi în rezervă de 1 decembrie. În schimb, cel puţin la fel de surprinzătoare este înaintarea la gradul de chestori de Poliţie a 14 ofiţeri superiori din cadrul MAI.

    Printe cei avansaţi, remarcă COTIDIANUL se află şi Gelu Oltean, şeful Departamentului de Informaţii si Protecţie Internă din Ministerul de Interne (DIPI), cunoscut şi sub numele „Doi şi-un sfert“. Olteanu a fost înaintat în gradul profesional de chestor principal de poliţie.

    Bugetul pe 2014 vine însă cu surprize neplăcute pentru Ministerul de Interne, anunţă ANTENA3. Ministrul Radu Stroe susţine că pentru anul viitorul vor fi mai puţini bani pentru carburantul maşinilor dotate cu radar. Mai exact, doar o parte dintre aceste maşini vor putea fi folosite. Ministrul speră totuşi la o rectificare bugetară , care să permită utilizarea a cât mai multor maşini din această categorie.

    În acelaşi buget sărăcăcios, Senatul a decis majorarea salariilor aleşilor locali, în ciuda opoziţiei Guvernului Ponta şi a prevederilor constituţionale. Proiectul, afirmăMEDIAFAX, a fost aprobat prin vot secret, cu 65 de voturi "pentru", 40 "împotrivă" şi 6 abţineri. Potrivit legii, salariile aleşilor locali vor creşte cu procente cuprinse între 2% şi 30%, majorările ajungând până la 700 de lei, în cazul salariilor mai mici.

    Senatorii, majoritatea de la PSD, după cum aminteşte ROMÂNIA LIBERĂ, au votat majorarea salariilor pentru primari, vicepreşedinţi şi preşedinţi de consilii judeţene , dar au respins reducerea impozitului pentru clădirile destinate turismului. Mai mult, Camera Deputaţilor a trimis la plimbare o iniţiativă privind acordarea a 500 lei pentru fiecare nou-născut.

    În altă ordine de idei, în ciuda avertismentelor de la Bruxelles, Germania şi Franţa se alătură Marii Britanii în demersurile de limitare a imigraţiei în interiorul UE. Berlinul şi Parisul împărtăşesc îngrijorarea premierului britanic David Cameron, în opinia căruia valul de imigranţi români şi bulgari aşteptat anul viitor, odată cu liberalizarea pieţei muncii, ar putea aduce mai multe voturi partidelor populiste şi de extremă-dreapta la alegerile europarlamentare de anul viitor. Astfel, anunţăADEVĂRUL, noua coaliţie a cancelarului german Angela Merkel s-a angajat miercuri să ia măsuri de prevenire a „cererilor nejustificate de obţinere a unor ajutoare sociale“, încercând astfel să descurajeze „imigraţia generată de sărăcie“ ce provoacă probleme în unele oraşe.

    Însă Comisia Europeana este tranşantă. Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat, citat de NAŢIONAL, că libertatea de mişcare este un principiu fundamental prevăzut în tratatele europene şi el trebuie apărat. Şi comisarul european pentru justiţie, drepturi fundamentale şi cetăţenie, Viviane Reding, a declarat că în piaţa unică există patru libertăţi de circulaţie – a capitalurilor, a bunurilor, a serviciilor şi a persoanelor – şi că Marea Britanie ar trebui să se decidă dacă le vrea pe toate sau niciuna.

    Şi tot preşedinţia UE a anunţat că discuţia privind aderarea României şi Bulgariei la Schengen, programată pentru reuniunea COREPER II de miercuri, a fost amânată pentru săptămâna viitoare după ce Bucureştiul a cerut mai mult timp pentru a discuta cu statele membre, a declarat citat de GÂNDUL, purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei UE. Aderarea României şi Bulgariei figurează pe agenda provizorie a Consiliului JAI din decembrie. Dacă nu vor fi însă semnale că este posibilă o decizie favorabilă, chestiunea aderării va fi scoasă de pe agenda JAI.

    Sursa:
    Ziare.ro
  • Reclama