Cum si in ce conditii ne putem adresa CEDO...



In contextul in care Romania continua sa se afle in topul plangerilor adresate CEDO, prezentam cititorilor modalitatea in care un petent se poate adresa judecatorii acestei Curti. Printre conditiile ce trebuie indeplinite in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului, pentru ca o cerere sa fie declarata admisibila, adica sa poata fi pusa in discutia acestui tribunal international, se regasesc si unele cerinte privitoare la fond sau la procedura, pe care am ales sa le prezint in randurile ce urmeaza.

Multe dintre aceste conditii, a caror indeplinire este obligatorie pentru judecarea cererii de catre Curtea Europeana, sunt aproape necunoscute celor care sunt interesati in a depune o plangere la C.E.D.O.

Mult prea putin se vorbeste despre aceste conditii esentiale de procedura si mult prea mult despre statistici si despre hotararile emise, in final, de Curtea Europeana.

Dar, pana la solutionarea unei cereri si emiterea unei hotarari, sunt pasi importanti de urmat, pasi despre existenta si continutul carora nu auzim vorbindu-se decat foarte rar, in presa scrisa sau in cadrul unor emisiuni televizate. Chiar si in aceste situatii, aceasta procedura nu este explicata ci, mai degraba, suntem doar informati de faptul ca ea exista.
Astfel, posibilele persoane interesate sunt foarte putin informate despre aceste lucruri, pentru multi dintre acestia fiind dificil sa acceseze site-ul Curtii Europene a Drepturilor Omului sau sa reuseasca sa achite contravaloarea unei consultatii juridice sau a redactarii unei cereri catre C.E.D.O.

La ce se poate raporta o plangere catre CEDO? Este obligatoriu ca plangerea adresata Curtii Europene sa se refere la unul sau mai multe din drepturile enuntate in Conventia europeana a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Acestea se refera la o gama larga de pretinse incalcari, cum ar fi: tortura si relele tratamente comise asupra detinutilor, actul de detentie, disfunctiile din cadrul proceselor civile sau penale, discriminarea in exercitarea drepturilor, drepturile parintilor copiilor institutionalizati, respectarea domiciliului si a corespondentei, restrangerea drepturilor de exercitare a opiniei, de comunicare sau primire a unei informatii, de reuniune si de a demonstzra, expulzarile si extradarile, confiscarea bunurilor si expropierile.

In cazul in care o persoana considera ca, prin emiterea unei hotarari judecatoresti, i-a fost incalcat un drept prevazut de Conventia europeana, aceasta poate inainta o cerere (evident, in termenul prevazut de Curte, acela de sase luni) catre Curtea Europeana, in care va trebui sa ofere detalii clare cu privire la plangere sau completand o cerere. Aceasta cerere va trebui inaintata grefierului Curtii Europene si trimisa pe adresa:

The Registar
European Court of Human Rights
Council of Europe
F – 67075 Strasbourg CEDEX France


Plangerea dresata Curtii europene poate fi redactata fie in una din cele doua limbi oficiale (engleza sau franceza), fie in limba oficiala a unuia dintre statele care au ratificat Conventia europeana.

Astfel, atunci cand o persoana interesata doreste sa se adreseze cu o plangere indreptata impotriva Statului Roman, aceasta poate redacta cererea, inclusiv formularele ulterioare, in limba romana, nefiind nevoie de o traducere a documentelor sau a actelor anexate.

De regula, o astfel de plangere va fi expediata Curtii Europene prin posta, cu confirmare de primire.
Conform legii generale in materie, termenul de sase luni (acela in care ne putem adresa C.E.D.O.) va fi intrerupt cu data postei (data la care a fost expediata plangerea) si nu cu data la care cererea va ajunge la destinatar.
In cazul in care cererea va fi transmisa prin fax, in mod obligatoriu, trebuie ca aceasta sa fie transmisa si prin posta, si de aceasta data tot cu confirmare de primire.

Deplasarea la Strasbourg, pentru ca petentul sa-si prezinte personal cazul, nu este necesara, iar in situatia in care acesta intelege sa depuna cererea personal, nu va beneficia nici de o examinare mai rapida a dosarului si nici de un sfat juridic.
Atat in faza preliminara, cat si pe parcursul perioadei de examinare a cererii, Grefierul Curtii poate solicita documente si informatii suplimentare sau explicatii legate de plangere, fara ca acest fapt sa poata fi interpretat ca fiind un indiciu pentru acceptarea cererii sau in respingerea acesteia.
In cateva luni de la data introducerii cererii initiale, vor fi comunicate, pe adresa mentionata de catre petent, o scrisoare de confirmare a primirii cererii, numarul de referinta al dosarului (numar ce va trebui sa fie mentionat de fiecare data cand se poarta o corespondenta ulterioara cu C.E.D.O. legata de aceasta cauza), formularele de completat si alte note explicative cu privire la procedura ce trebuie urmata in fata Curtii Europene.
De indata ce se obtine formularul cererii, acesta va trebui completat cu atentie si in mod lizibil, urmand a fi transmis Curtii cat mai curand posibil.
Cererea va trebui sa contina o prezentare, pe scurt, a faptelor si a plangerilor, mentionarea dreptului sau drepturilor prevazute de Conventia europeana care se stimeaza ca au fost astfel violate, recursurile care au fost deja intreprinse cu scopul remedierii situatiei, precum si alte documente solicitate in formulare.
Alaturi de toate aceste informatii, vor trebui trimise si deciziile emise in dosar de toate autoritatile publice interesate.
Foarte important de retinut este faptul ca toate documentele ce vor fi transmise Curtii nu vor fi restituite, motiv pentru care acestea vor trebui trimise numai in copii.
Formularul va trebui semnat de cel care face plangerea, in calitate de solicitant, sau de un reprezentant al acestuia, iar in cazul in care se doreste sa nu se dezvaluie identitatea celui care a adresat cererea, Curtea va trebui sa fie de indata informata, printr-o solicitare motivata, urmand ca Presedintele sa hotarasca daca respectiva cerere este justificata sau nu.
In aceasta etapa a procedurii nu este obligatoriu ca persoana care a facut cererea sa fie reprezentata. Cu toate acestea, petentul poate opta pentru a imputernici un avocat sa actioneze in numele acestuia, motiv pentru care va trebui ca, alaturi de plangere, sa fie trimis catre Curte si un mandat.
Pentru reprezentarea in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului se poate apela si la serviciile unei organizatii neguvernamentale, aceasta optiune avand avantajul de a fi mult mai putin costisitoare decat varianta reprezentarii printr-un avocat. In plus, activitatea unor astfel de organizatii neguvernamentale este laudata si de catre reprezentantii Guvernului Romaniei,precum si de catre cei ai Curtii Europene a Drepturilor Omului, fiind recunoscut pe deplin aportul acestora in ceea ce priveste prezentarea unor cereri in fata C.E.D.O.

Ce pasi trebuie urmati:
- Una dintre principalele caracteristici ale procedurii in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului si, poate, cel mai important avantaj il reprezinta faptul ca o plangere adresata acestui tribunal va fi examinata in mod gratuit, petentul urmand sa suporte doar propriile cheltuieli ocazionate de un eventual onorariu al avocatului, costurile legate de procurarea actelor necesare, corespondenta, etc).
- Dupa transmiterea cererii catre Curte, cel care a facut plangerea poate solicita asistenta judiciara dar aceasta nu-i va fi acordata autoamt, ci numai intr-o etapa ulterioara a acestei proceduri.
Un alt avantaj extrem de important este acela ca aceasta procedura este, in principiu, una scrisa. Deci, nu este necesar ca persoanele ce au plangeri de solutionat pe rolul Curtii Europene nu sunt nevoiti sa se deplaseze la Strasbourg pentru a-si sustine cauza. In consecinta, nu au loc audiente, in mod normal, iar reclamantilor li se va aduce la cunostinta, in scris, orice decizie luata de Curte.

Care este procedura la Curte?
Dupa sesizarea Curtii Europene, aceasta va analiza admisibilitatea cererii inregistrate, ceea ce inseamna ca plangerea va trebui sa satisfaca anumite conditii prevazute de Conventie care, daca nu vor fi indeplinite, vor conduce la respingerea cererii.
In situatia in care aceeasi persoana a intocmit mai multe plangeri, Curtea poate declara una sau mai multe ca fiind admisibile, respingand altele.
Daca cererea sau una din plangeri vor fi declarate inadmisibile, decizia Curtii va fi definitiva si irevocabila, neputand face obiectul niciunei cai de atac.
Daca, insa, cererea sau una dintre plangeri va fi declarata admisibila, Curtea, conform procedurii, va incuraja partile (pe reclamant si statul parat) sa ajunga la o intelegere amiabila si li se va recomanda sa convina asupra unei solutii.
Daca, in urma discutiilor purtate intre reclamant si reprezentantii statului parat nu se ajunge la un consens, Curtea va proceda la examinarea fondului cererii, urmand sa decida daca a avut sau nu loc o incalcare a Conventiei.
Ca urmare a numarului mare de cazuri pe care Curtea Europeana trebuie sa le solutioneze, este posibil ca petentul sa astepte pana la un an pana cand se va proceda la examinarea initiala a cererii. Nu trebuie sa confundam, insa, aceasta examinare a cererii cu cea finala care poate veni si la mai bine de trei ani de la data analizei initiale a petitiei. Este de retinut ca, pana a se pronunta o hotarare definitiva in cauza, este nevoie sa se astepte, de regula, cativa ani.
Unele cereri pot fi analizate si in regim de urgenta, fiind tratate cu prioritate dar acestea sunt plangeri care implica existenta unei conditii speciale, in special in cazul in cazul in care un pericol iminent ameninta integritatea fizica a aplicantului.
Aceasta este regula generala din acest punct de vedere, regula pe care Curtea europeana o aplica, acesta fiind motivul pentru care, de cele mai multe ori, cererile adresate Curtii si care privesc probleme de ordin penal, legate de luarea unor mari abuzive cu privire la masura arestului preventiv, vor fi solutionate cu precadere.

Ce putem obtine la C.E.D.O...
In situatia in care Curtea europeana decide ca s-a comis o incalcare a unui sau a mai multor drepturi prevazute de Conventia europeana, poate acorda “o satisfactie echitabila” care consta intr-o suma de bani, in compensatie pentru daunele suferite. De altfel, in cadrul formularului ce va trebui completat atunci cand va adresati Curtii, exista o rubrica ce priveste exact aceste aspecte si une va trebui sa faceti o estimare a prejudiciului material si moral suferit precum si a daunelor echivalente acestui prejudiciu.
Curtea poate cere, de asemenea, ca statul in cauza sa returneze cheltuielile de judecata avute de catre reclamant pentru restabilirea drepturilor sale.
In cazul in care Curtea stabileste ca nu a avut loc nici o incalcare, reclamantul nu va trebui sa plateasca nici o cheltuiala suplimentara (cum ar fi cheltuielile statului parat).
Acestea sunt singurele modalitati in care Curtea poate sa acorde o reparatie a prejudiciului cauzat, nefacand parte din competenta C.E.D.O. sa anuleze deciziile pe care am inteles sa le atacam in fata acestui tribunal sau legile nationale.
De asemenea, Curtea Europeana nu este responsabila nici in cazul in care statul parat, in cazul in care s-a constatat incalcarea vreunui drept prevazut de Conventie, nu intelege sa puna in executare hotararea ce sa fost pronuntata de C.E.D.O. Atunci cand s-a pronuntat o hotarare de Curtea Europeana, responsabilitatea in ceea ce priveste executarea sa revine Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei (alcatuit din ministrii de externe ai statelor membre sau din reprezentantii acestora), a carui sarcina este aceea de acontrola aplicarea hotararii precum si de a veghea asupra platii eventualelor reparatii financiare.

Ce nu putem obtine la Strasbourg
Pentru a intelege mai bine care este rolul si care sunt mai exact atributiile Curtii Europene a Drepturilor Omului este imperios necesar sa se cunoasca si laturile in care aceasta nu se poate implica si domeniile in care, pe cale de consecinta, nu poate emite o hotarare.
Rolul Curtii Europene nu este acela de a actiona ca o instanta de apel fata de instantele nationale, in consecinta, neputand desfiinta o hotarare emisa de una din aceste instante.
De asemenea, Curtea nu poate interveni in mod direct in favoarea celui care a facut cererea catre C.E.D.O. pe langa autoritatile de care acesta se plange si nici nu va putea sa ajute petentul in a-si gasi sau a plati un avocat pentru a redacta cererea.
In plus, persoanele ce se adreseaza Curtii Europene se pot plange decat de incalcarea Conventiei europene a drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si a protocoalelor sale aditionale. Petentul nu se poate plange si nici nu va putea intemeia cererea pe incalcarea unor articole prevazute in Declaratia universala a drepturilor omului, in Carta drepturilor fundamentale, etc, neputand confunda Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu Curtea de Justitie a Comunitatilor Europene, care isi are sediul la Luxemburg.
Un alt element caracteristic procedurii in fata Curtii Europene priveste faptul ca aceasta nu poate oferi nicio informatie cu privire la prevederile legale in vigoare in statul impotriva caruia se face o plangere.
Din toata expunerea pe care am incercat sa o realizam cu privire la conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca o plangere sa fie declarata admisibila, se poate trage o concluzie simpla, aceea ca existenta acestui tribunal nu poate fi decat una de laudat, iar procedura ce trebuie aplicata nu este una extrem de complicata. Nenumaratele avantaje pe care existenta acestui tribunal le implica contracareaza perioada indelungata ce trece de la data introducerii cererii si pana in momentul in care aceasta ajunge sa faca obiectul dezbaterii finale a judecatorilor si a pronuntarii unei hotarari.